Capitolul 13

Edward pov

 

La inceput, m-am gandit ca aud rau. Bella nu putea sa imi spuna sa nu plec. Am ranit-o. Ea ma ura, nu-i asa?

M-am intors confuz, doar ca sa ii vad lacrimile coborand din ochii ei, acestia privindu-ma intens. Arata ca si cum in interiorul ei se dadea o lupta.

Primul meu gand a fost sa merg la ea, sa o imbratisez si sa ii sarut lacrimile…dar imi este frica de reactia ei. Tot ce imi trebuia acum era sa inrautatesc lucrurile. Nu doream sa se indeparteze de mine din nou. Oricat de nebun ar suna, doream sa stau.

–         Bella, am soptit.

Ea ar fi tresarit in cazul in care mi-ar fi observat prezenta, dar doar s-a asezat pe iarba.

Linistea din jurul nostra ma omora, dar eram prea speriat pentru a o rupe-o. Din orice greseala o puteam pierde si a o pierde inseamna ceva ce nu cred ca pot sa suport. Nu din nou.

–         Pot sa…? am spus intr-un final aratand spre spatiul de langa ea.

Doar a dat usor din cap.

M-am asezat langa ea, dar frica ma lovea din nou. Era tatal absurd. Trebuie sa imi joc sansele. Nu puteam sta intreaga zi aici si sa astept ca ea sa faca primul pas. Trebuie sa fac asta. Totul sau nimic.

– Bella, am spus in soapta. Pe moment ea s-a uitat in ochii mei si atunci am stiut ca puteam face asta. Noi puteam face asta. Ea era doar…ranita, dar ea nu ma ura. Chiar mai aveam o sansa o reuceresc. Inainte sa imi schimb parerea, m-am aplecat asupra ei si i-am atins usor buzele. Parea suprinsa, dar nu a intrerupt sarutul. Imediat, mainile ei au zburat in parul meu, in timp ce mainile mele ii explorau talia, adancind amandoi sarutul. Buzele noastre, limbile noastre se uneau. Am sarutat atat de multe fete inainte, dar acest sarut a fost cu totul special. Poate ca sarutam fata de care eram indragostit….

Am inghetat pentru moment, dar buzele Bellei m-au facut sa reactionez. Chiar m-am gandit la asta ? Chiar…o iubeam pe Bella ? Buzele mele s-au miscat mai repede peste buzele ei, aceasta idee venind din interiorul inimii mele. O iubeam pe Bella…ei bine, aceasta era doar o explicatie logica. O iubesc pe Bella! Chiar o iubesc! Tocmai din acest motiv, nu renuntam la ea, chiar daca ea o facea, eu o iubeam. O Doamne! O iubesc mai mult decat orice pe lumea aceasta! Nu puteam sa pun sentimentele mele pentru Tanya alaturi de sentimentele de dragoste pe care le simteam pentru Bella. Este ca si cum as compara un copac cu intreaga padure.

Bella nu s-a spericat atunci cand sarutul nostru devenea din ce in ce mai pasional. Nu puteam sa cred ca acesta este primul nostru sarut doarece ea saruta foarte bine! In fact, eu eram cel pare ar trebuie sa reactioneze inainte de a face ceva stupid….si amandoi aveam nevoie de aer.

I-am sarutat din nou buzele si ea a ambit slab, odihnindu-mi fruntea de a ei.

– Te iubesc!

Am regretat aceste cuvinte, mai repede decat au iesit ele din gura. Nu era momentul. Ce naiba a fost in mintea mea? Ochii ei s-au marit si zambetul ei a palit, dar ochii ei ciocolatii inca straluceau. Ar trebui sa continui?

–         C…ce? a soptit

Da, nu aveam cum sa evit asta. nu mai doream sa am secrete fata de ea si ea ar trebui sa cunoasca motivul pentru care ii spuneam ceea ce ii spuneam. I-am atins mana si am inspirat adanc….

 

Bella pov

Am procedat corect? Tocmai mi-a spus ca maiubeste si nu credeam ca Edward Cullen era capabil sa iubeasca o fata, in mod deosebit o fata ca mine.

Te rog, taci din gura? O voce din mintea mea a vorbit. Tocmai te-a sarutat. Este aici. Nu este destul pentru tine?

Da, corect. Tocmai m-a sarutat si a fost cel mai bun sarut din viata mea. Bine, poate a fost singurul sarut din viata mea, dar nu asta conta acum. Edward tocmai m-a sarutat si mi-a spus ca ma iubeste…pe mine! Asta m-a miscat…era ca si cum as fi facuta din portelan, se uita la mine ca si cum as fi soarele…de ce nu puteam avea incredere in el?
Mi-a luat mana usor, inainte de a vorbi.

–         Niciodata nu m-am gandit ca voi fi capabil sa te iubesc Bella. Acum cativa ani, am cunoscut o fata. Numele ei era Tanya si eea…waw! Era incredibil de frumoasa. Parul ei rosu spre blond si ochii ei albastri erau foarte frumosi, exact ca oceanul…imediat m-am indragostit de ea. Ea nu era numai frumoasa, ci si inteligenta si….

–         Bine, bine, i-am taiat-o scurt, ne mai fiind in stare sa imi controlez gelozia. Deci ai intalnit-o pe Tanya si te-ai intagostit de ea. Ce mai urmeaza?

El chicoti si imi saruta repede buzele. Ajuta foarte mult, doar am zambit. Te rog, daca acesta este un vis, nu vreau sa ma trezesc.

–         Stiai ca Carlisle si Esme nu sunt parintii mei adevarati ?

Nu am putut sa nu fiu uimita. Nu am vazut cand vestea a venit.

–         De fapt, Esme este sora mamei mele, deci este matusa mea. Carlisle si ea m-au adoptat, dupa ce parintii mei au murit.

Am inghetat. M-a simt atat de mica…am incercat sa ii diminuez durerea, doream sa il protejez. Parea atat de vulnerabil…este limpede ca nu dorea sa iti aminteasca aceasta parte din viata lui. I-am strans mana si el a zambit.

–         Revenind la Tanya, a continuat, aveam 14 sau 15 ani and am intalnit-o. Mama si tata o adorau sip area ca si ea ii iubea. Am fost atat de orb…daca i-as fi vazut intentiile ei, poate parintii mei ar fi fost in viata acum.

O lacrima a iesit din ochii mei, dar el a sters-o repede. A fost absurd, dar era obsedat sa nu fie slab.

– Numele parintilor mei erau : Elizabeth si Edward Manson.

Manson ? Este o gluma ?

–         M-Manson? Am murmurat. Ca Manson Industries ?

A dat din cap.

– Exact, tatal meu a mostenit compania de la tatal sau. Faza este ca…noi suntem bogati si vreau sa spun ca suntem cu adevart bogati ! Aveam intreaga lume la picioare, dar am vrut sa fiu modest si sa nu las banii si puterea sa ma controleze, pe de alta parte, toata lumea din jurul meu era prefacuta. Nu aveam prieteni adevarati. Tanya nu a fost o exceptie, dar din nefeicire am fost obligat sa vad asta tocmai acum.

Ochii lui verzi erau tristi. Aratau ca si cum era pierdut printre amintiri, dar nu eram destul de curajoasa incat sa spun ceva si sa il iau din amintiri.

–         Ea avea grija doar de banii mei, vocea lui fiind grava, si nu am putut sa vad asta. am crezut ca ma iubea pentru ceea ce sunt.

Literalmente vorbind, hohotea. Trebuia sa spun ceva pentru a-i lua durerea, inainte sa imi schimb parerea.

–         Da, am soptit.

El s-a uitat la mine, ochii lui largindu-se.

–         C-ce???

–         Eu te iubesc pentru ceea ce esti, i-am explicat, uitandu-ma in jos la mainile noastre si am realizat cat de adevarat era ceea ce spuneam.

Ochii lui s-au largit si mai mult si cand a vorbit nu am putut sa nu observ speranta si fericire in vocea lui.

–         C-chiar??? A murmurat.

Am dat din cap fara sa ma uit la el.

–         Dupa tot ce ti-am facut eu tie? A intrebat.

Am vrut sa ii spun ca nu mi-a facut nimic, ca am fost doar prostuta, dar atunci am realizat ca el vorbea despre trecut, asa ca doar am dat din cap si inainte sa reactionez, buzele lui s-au mutat din nou pe ale mele.

Doamne ! Nu ma puteam obsnui cu asta. Daca imi alegeam calea, atunci alegeam sa imi petrec toata viata aici sarutandu-l pe Edward. Buzele lui se miscau pe ale mele, mainile lui imi tinea soldurile si mainile mele erau prinse in parul lui…waw! Ma simteam ca in Rai.

–         Te iubesc! Am spus amandoi cand am rupt sarutul si niciodata acest lucru nu era atat de adevarat ca acum.

–         Deci…a decis Edward sa continue dupa cateva momente. Cateva luni au tecut si adevarata Tanya si-a facut aparitia. Parintii meu au putut vedea ca ceva nu mege bine, eu nu am putut. Ei au incervat sa ma avertizeze, dar acet lucru m-a facut sa o iubesc si mai mult pe Tanya, pana in acea zi….

S-a incruntat, bineinteles, nu dorea sa isi mai aminteasca.

– Tanya a venit acasa la noi si era cu ei. Mereu dorea sa mearga cu mine la cumparaturi si chestii dintr-astea. Sa cheltuiasca cat mai multi bani in orice mod dar nu vedeam nimic rau in asta. Daca aveam bani de ce sa nu imi fac iubita fericita? Cea mai mare gerseala a mea a fost sa imi las parintii singuri cu ea in timp ce eu m-am dus sa ma imbrac. Inima mamei mele deja era slaba si stresata, furia si nebunia a afectat-o. Am auzit doar tipete si cand am ajuns din nou in sufragerie, mama era intinsa pe jos si tata incerca sa o ridice. Tanya privea intreaga scena fara sa miste un deget.

Cand m-a vazut, aceasta a venit langa mine, incercand sa para speriata, spunandu-mi ca mama a inceput sa tipe fara motiv si apoi s-a prabusit. Tata a incercat sa imi spuna ca acest lucru nu este adevarat si ca mama a avut un atac de inima deoarece Tanya i-a spus ca in curand vor peirde tot ce aveau. Pe mine si compania. Mama a incercat sa….nu stiu ce a incercat sa faca! Poate incerca sa spuna ceva care sa ii protejeze fiul, dar eu am crezut-o pe Tanya, Bella! Am crezut-o pe ea si nu pe tatal meu!”

Faptul ca nu puteam face nimic pentru Edward, ma omoara! Edward plangea langa mine, pierdut in suferinta amintirilor si atunci si eu am inceput sa plang pentru el, nu puteam face nimic pentru a-I lua suferinta! Daca o aveam pe Tanya in fata ochilor mei….

“ – Mama a murit in bratele sotului ei si tata….nu putea sa traiasca cu durerea din sufletul lui, cu faptul ca isi-a pierdut dragostea si…s-a spanzurat. Tanya nu a aparut la funerarii si ea nu s-a ingrijit deloc de suferinta mea. Ea s-a ingrijit doar de cumparaturi. Atunci am realizat ca ea a mintit, ca din cauza ei parintii mei au murit. Am vrut sa o omor, apoi sa ma sinucid. Multumesc lui dumnezeu ca Carlisle si Esme au fost acolo…datorita lor, eu sunt aici, incapabil sa am incredere intr-o fata, ei bine asta a fost inainte sa ma intragostesc de tine. Nu este deloc cum a fost relatia mea cu Tanya. Atunci…nici nu vreau sa imi amintesc. Ceea ce am este…usor ca respiratia.”

Am zambit. Totul este adevarat.

–         Ceea ce doare mai tare…faptul cum au murit parintii mei, Tanya este undeva acolo, distrugand vietile altor oameni.

I-am mangaiat parul.

– Toata lumea trebuie sa plateasca pentru greselile lui, Edward, i-am spus, Tanya v-a plati si ea, iti promit.

El a zambit suparat si sarutandu-mi buzele incet.

–         Multumesc, a soptit peste buzele mele si eu am tremurat. Oare aceste sentimente vor inceta vreodata? Fluturii si frisoanele?…sper sa nu.

Dar, inca nu il puteam ajuta si ma intreb….

–         Ce s-a intamplat cu compania? L-am intrebat pe Edward…

–         O mostenesc cand fac 18, in iunie, dar Carlisle face o treaba mult mai buna decat as face eu.

Am zambit amandoi.

Nu stiam in ce faza ne aflam acum, dar de un lucru sunt sigura: eu il iubesc si el ma iubeste. Asta nimeni nu putea sa schimbe acest lucru. Restul…va trebui sa asteptam si sa vedem.


12 responses to “Capitolul 13

Lasă un comentariu